Se plimbă prin apartament ca proprietarul unui castel, privind cu condescendență agitația servitorilor săi cu două picioare.
Această postură regală și această privire independentă ascund o creatură fin organizată, cu o lume interioară bogată, relatează un corespondent .
Spre deosebire de câini, pisicile au fost domesticite în mare parte voluntar, alegând vecinătatea cu oamenii ca fiind cea mai avantajoasă strategie de supraviețuire. Această independență este cea care dă naștere indiferenței lor aparente.
Toarcerea, acest fenomen sonor uimitor, nu se naște doar din plăcere. O pisică poate toarce din cauza stresului, a durerii sau chiar a travaliului, folosind vibrațiile ca modalitate de autocalmare.
Clipa lentă pe care o pisică o adresează stăpânului său este analogul adevărat al unui sărut. Zoologii îl numesc „sărutul din ochi”, o dovadă de încredere și afecțiune supremă.
Experții în comportamentul pisicilor recomandă să răspundă oamenilor cu aceeași clipire lentă și calmă. Acest dialog non-verbal consolidează legătura mult mai eficient decât mângâierile compulsive.
Mobilierul plat ar trebui să includă suprafețe verticale – rafturi, stâlpi și așezări la înălțime. O vedere de sus și posibilitatea de a se refugia într-un adăpost confortabil sunt esențiale pentru confortul psihologic al animalului de companie.
Odată, propria mea pisică a ignorat un nou post de zgâriat timp de mai multe zile, smulgând provocator tapițeria canapelei. Problema a fost rezolvată doar după ce am mutat-o într-un alt loc, mai „important strategic” din punctul ei de vedere.
Alegerea locului potrivit pentru toaletă este o întreagă știință. Amplasarea litierei într-un loc gălăgios și zgomotos, în apropierea bolurilor de mâncare și apă, va avea ca rezultat garantat căutarea de către pisică a unui colț mai retras.
Veterinarii vă reamintesc că multe plante de interior, cum ar fi crinii sau diffenbachia, sunt mortale pentru pisici. Merită să verificați lista de specii toxice înainte de a aduce o floare nouă în casă.
Joaca nu este doar distractivă pentru o pisică, ci îi și perfecționează instinctele de vânătoare. „Goana după pradă” periodică sub forma unei mingi sau a unei tije provocatoare ajută la menținerea condiției fizice și mentale.
Este important să îi permiteți animalului să „câștige” jocul și să își primească recompensa – o recompensă sau o porție de afecțiune. Acest lucru îi satisface nevoia naturală de a vâna cu succes și dă un sentiment de finalizare a ritualului.
Pisicile sunt carnivore obligatorii, iar corpul lor este adaptat pentru a obține umiditate în principal din hrană. Hrana uscată trebuie compensată prin accesul constant la apă proaspătă și, în mod ideal, completată cu diete umede.
Refuzul apei de la robinet poate să nu se datoreze capriciului, ci faptului că apa stătătoare dintr-un bol le pare instinctiv mai puțin proaspătă decât apa curgătoare. Fântânile speciale de băut rezolvă adesea această problemă.
Fiecare animal are o personalitate unică, care nu se încadrează în stereotipurile de rase „capricioase” sau „afectuoase”. Aceeași pisică poate fi o furie nesociabilă pentru un oaspete și o creatură blândă pentru omul său.
Iubirea lor nu este un dat, ea trebuie câștigată prin respectarea limitelor personale și înțelegerea limbajului lor. Această dragoste, extrasă fără constrângere, se simte ca o onoare specială.
Viața cu o pisică te învață să apreciezi tăcerea, să citești gesturile subtile și să înțelegi că adevărata intimitate nu necesită o afirmare constantă. Ele sunt întruchiparea vie a faptului că cele mai profunde sentimente se exprimă uneori în reținere.
Citește și
- De ce te înțelege cu adevărat câinele tău: semnalele neobisnuite pe care le pierdem
- Cum păcălește o caracatiță creierul unui prădător: magia pielii și inteligența tentaculelor
