Multe relații, în timp, se transformă imperceptibil într-un parteneriat confortabil, în care viața comună și obiceiurile devin principalele elemente de bază.
Oamenii continuă să locuiască sub același acoperiș, să țină un buget comun și chiar să crească copii, dar scânteia dintre ei a dispărut de mult, potrivit corespondentului .
Ei se descurcă perfect cu sarcinile organizatorice, fie că este vorba de planificarea unei vacanțe sau de renovarea bucătăriei, dar nu sunt deloc conștienți de ceea ce visează jumătatea lor. Goliciunea emoțională se preface în stabilitate, iar absența certurilor este confundată cu armonia. Psihologii numesc această stare un „vid existențial” în cuplu.
Pixabay
Partenerii încetează să mai fie o sursă de bucurie și inspirație unul pentru celălalt, transformându-se în colegi eficienți într-un proiect numit „viața împreună”. Ei funcționează perfect, dar încetează să mai simtă, ceea ce este fatal pentru o conexiune amoroasă. Teama de singurătate sau de instabilitate financiară este adesea mai puternică decât dorința de a fi cu adevărat fericiți.
Unul dintre cele mai alarmante semnale de alarmă este atunci când te surprinzi gândindu-te că te-ai plictisit de cineva cu care odată puteai vorbi până la primele ore ale dimineții. Comunicarea este redusă la discutarea aspectelor practice, iar râsul și flirtul ușor rămân în trecutul îndepărtat. Însăși jovialitatea care distinge relațiile romantice de celelalte dispare.
Experții observă că, de multe ori, oamenii înșiși nu își dau seama de profunzimea problemei până când nu se confruntă cu o criză externă sau întâlnesc pe cineva care reaprinde scânteia din ei. Această întâlnire devine catalizatorul care expune golul care se acumulează în interiorul uniunii lor de ani de zile. Prevenirea este întotdeauna mai puțin dureroasă decât vindecarea unui caz neglijat.
Așadar, ce ar trebui să faceți dacă vă aflați în această capcană? Experții sugerează să începeți cu puțin – introduceți în mod conștient un element de noutate în modul obișnuit de viață. Nu trebuie să fie vorba de gesturi grandioase precum călătoria în jurul lumii. Încercați să mergeți împreună la un atelier neobișnuit sau pur și simplu să pregătiți cina după o rețetă nouă, punând telefoanele deoparte.
Povestea unui cuplu care aproape s-a despărțit după 12 ani de căsnicie este grăitoare. Și-au dat seama de problemă atunci când au realizat că ultima dată când râseseră cu adevărat împreună fusese cu luni în urmă. Au decis să facă pasul aparent nebunesc de a se înscrie la dans pentru cupluri. Contactul fizic și nevoia de a se simți unul pe celălalt fără cuvinte i-au ajutat să redescopere tocmai acea lejeritate.
Cheia este să mutăm accentul de la „Cine este de vină?” la „Ce ne lipsește amândurora?”. Aceasta este o explorare comună, nu o căutare a extremei. Adesea se dovedește că ambii parteneri tânjesc după aceleași lucruri: aventură, conversații profunde sau simplă tandrețe, dar se tem să recunoască acest lucru.
Ieșirea dintr-o stare de coexistență confortabilă necesită curaj și dorința de a fi inconfortabil. Dar este acel risc de a revendica sentimente vii, reale, în loc de o simulare confortabilă, dar fără viață, a unei relații. La urma urmei, pentru asta merită să fim împreună.
Citește și
- Ce se întâmplă dacă nu-ți mai admiri partenerul: efectul orbirii în relații
- De ce trebuie să ne certăm: secretul neașteptat pentru o relație puternică
