„Fac tot ce-mi stă în putință pentru tine!” – O frază care devine adesea motto-ul relațiilor co-dependente.
Din exterior, un astfel de cuplu poate părea ideal: partenerii sunt inseparabili, fac totul împreună și dau dovadă în permanență de grijă, potrivit corespondentului .
Dar această fațadă ascunde adesea o relație simbiotică dureroasă, în care cei doi există ca unul singur, pierzându-și propriul „eu”.
Pixabay
Codependența se maschează drept iubire, dar de fapt este exact opusul ei, deoarece se bazează pe control și fuziune totală. Atașamentul sănătos presupune că doi oameni independenți aleg să fie împreună, în timp ce relațiile codependente seamănă cu o situație în care nimeni nu poate supraviețui singur. Psihologii notează că rădăcinile acestui model se întorc adesea în copilărie, unde iubirea era condiționată și trebuia „câștigată”.
O persoană cu comportament co-dependent își asumă rolul de salvator, încercând să rezolve toate problemele partenerului său și să-și asume responsabilitatea pentru sentimentele și stările sale de spirit. Viața sa se învârte în jurul celuilalt, iar propriile interese și hobby-uri trec treptat în plan secund și dispar cu totul. Nu există loc pentru limite sănătoase într-o astfel de relație, astfel încât orice încercare de a se distanța este percepută ca o trădare.
Partenerul care a căzut în rolul de „victimă”, transferă cu ușurință responsabilitatea pentru viața sa către celălalt, permițându-i să se gestioneze și să se controleze. Din exterior poate părea că este slab și neajutorat, dar de fapt își manipulează magistral salvatorul folosindu-se de vinovăție. Acest joc poate continua ani de zile, până când unul dintre participanți este în pragul epuizării emoționale.
Este extrem de dificil să ieși din acest cerc vicios, deoarece astfel de relații, în ciuda toxicității lor, creează iluzia de securitate și nevoie. Ruperea acestei legături este însoțită de cel mai puternic „sevraj”, comparabil cu sevrajul de droguri, și de un sentiment de devastare. Primul pas spre vindecare este să realizăm că dragostea adevărată nu poate provoca durere și vinovăție constante.
Psihoterapeuții sugerează să începeți cu pași mici: să vă recâștigați propriile hobby-uri și cercul social, separat de partener. La început, acest lucru va părea ciudat și chiar înspăimântător, pentru că acționați singuri, nu ca un cuplu. Dar așa se recâștigă pas cu pas sentimentul pierdut al valorii de sine și spațiul personal.
Este extrem de util să învățați să recunoașteți manipularea și să îi opuneți o rezistență blândă, dar fermă. Dacă partenerul dvs. încearcă să vă facă să vă simțiți vinovat pentru că vă petreceți seara cu prietenii, nu căutați scuze, ci spuneți pur și simplu: „Am dreptul la timpul meu liber”. Această propoziție simplă poate schimba dramatic raportul de forțe din relația dumneavoastră.
Trebuie să înțelegeți că co-dependența nu este o sentință, ci un model de comportament profund învățat care poate fi schimbat. Acest proces este lung și necesită multă muncă asupra ta, uneori cu ajutorul unui specialist. Dar rezultatul merită – veți putea în sfârșit să construiți o relație cu adevărat matură și sănătoasă, bazată pe libertate și respect, nu pe frică și control total.
Citește și
- De ce trăiești vieți paralele: cum devine tăcerea un adversar major în relații
- De ce oamenii de succes se simt ca niște impostori: ce ascunde sindromul impostorului
