Lumea funcționează în așa fel încât mulți oameni realizează adevărata valoare a empatiei doar atunci când se confruntă cu o lipsă asurzitoare a acesteia.
Din exterior poate părea doar un termen fantezist pentru un CV, dar neurobiologia dezvăluie o imagine mult mai profundă, relatează un corespondent .
Neuronii oglindă din creierul nostru sunt excitați nu numai atunci când efectuăm noi înșine o acțiune, ci și atunci când observăm acțiunile altora. Acest sistem complex se află la baza capacității noastre de a simți durerea și bucuria altor oameni aproape ca și cum ar fi ale noastre.
Pixabay
Cu toate acestea, psihologul remarcă faptul că oamenii confundă adesea empatia cu simpatia, iar acestea sunt lucruri fundamental diferite. Simpatia rămâne adesea la nivel de milă, în timp ce adevărata empatie necesită mult mai mult – implicare emoțională și încercarea de a înțelege motivele celuilalt fără a pierde propriile limite.
Fără acest sprijin interior, empatia poate degenera ușor în epuizare emoțională, atunci când o persoană începe să poarte greutatea problemelor altora. Psihologii insistă asupra faptului că empatia sănătoasă trebuie să includă reglarea conștientă a propriilor sentimente.
De exemplu, după o conversație dificilă, este util să vă întrebați: acestea sunt sentimentele mele adevărate sau pur și simplu am „prins” starea altcuiva? O astfel de verificare internă ajută la separarea propriilor emoții de cele ale altor persoane și la menținerea sănătății mintale.
Un jurnalist pe care îl cunosc mi-a povestit că, după ce a intervievat un supraviețuitor al unei tragedii, a fost distrus și deprimat timp de câteva zile. Realizarea a venit mai târziu: își asumase, fără să știe, întreaga greutate a durerii altcuiva, fără să lase spațiu emoțional pentru el.
Dezvoltarea empatiei nu înseamnă să încerci să mulțumești pe toată lumea. Mai degrabă, este vorba de abilitatea de a se acorda subtil la valul emoțional al interlocutorului fără a întrerupe propria melodie.
Practica ascultării active, când vă concentrați în întregime asupra cuvintelor partenerului, fără a evalua sau a pregăti un răspuns, se dovedește a fi un instrument puternic. Ea vă permite să auziți nu numai cuvintele, ci și sentimentele din spatele lor.
În cele din urmă, capacitatea de empatie profundă se dovedește a nu fi o slăbiciune, ci o formă de forță tăcută. Ea ne permite să construim conexiuni mai puternice și mai sincere într-o lume din ce în ce mai zgomotoasă și mai detașată.
Citește și
- De ce creierul sabotează sarcinile importante: cum îți conduce dopamina motivația
- Cum să distingi intuiția de frică: 3 metode de lucru pentru cei care se îndoiesc
